A apărut o eroare în acest obiect gadget

luni, 31 octombrie 2016

Am urcat in camera si mi-am pus o muzica. Pink Floyd, o trupa tot mai buna pe marea de afoni in care trebuie sa se inece armoniile ei. Am deschis facebook, am intrat pe pagina ei. Ce crezi ca a postat? Pink Floyd. La mine canta wish you were here, la ea la fel. Am deschis fereastra privata si am scris, dar am sters. Am scris iar, iar am sters. In buza ecranului se miscau niste bilute – imi scria si ea. Apoi dispareau, apoi iar apareau. Am inchis ecranul de mesaje. L-a inchis si ea. M-am ridicat din pat si am inceput sa fac pasi prin camera. S-a ridicat si ea acasa si a inceput sa faca pasi prin camera. M-am gandit la ea. S-a gandit la mine. M-am scarpinat in cap, s-a scarpinat si ea. M-am scarpinat la coaie. Ea nu, dar daca le avea nu le ierta. M-am uitat pe geam. Jos bulevardul, peste latimea lui un rand de blocuri, iar dincolo de inaltimea lor alt rand de blocuri, apoi alt bulevard, alte cateva randuri de blocuri si, in sfarsit, blocul de unde de la ultimul etaj Tina se uita pe geam… jos bulevardul, peste latimea lui un rand de blocuri, iar dincolo de inaltimea lor alt rand de blocuri, apoi alt bulevard, alte cateva randuri de blocuri si, in sfarsit, hotelul de unde, de la ultimul etaj ma uitam dupa femeia care se uita dupa mine. Si nu, nu reuseam. Si mi-a parut rau. Stiu, stiu mai ales ei. Mi-am tras repede pantofii de sport. S-a incaltat si ea. Mi-am pus un tricou pe care scria,”Nu-ţi fie teamă, moartea nu separă...”, ea si-a pus un tricou pe care scria, „decît o gară de o altă gară…”. Am iesit si am inceput sa alerg. A iesit si a inceput sa alerge. Eu inspre ea. Ea inspre mine. Eu m-am oprit la semafor la culoarea rosie. Ea s-a oprit la semafor la culoarea rosie. Eu am traversat in fuga bulevardul Victoriei. Ea a traversat in fuga bulevardul Magheru. Eu alergam spre ASE, cladirea veche cu bila. Ea alerga spre ASE, cladirea veche cu bila. Eu m-am oprit in statie si am vazut-o cum alearga spre mine. Ea s-a oprit in statie si m-a vazut cum alerg spre ea. Eu am trecut pe langa ea, ea a trecut pe langa mine. Eu am traversat in fuga bulevardul Magheru. Ea a traversat in fuga bulevardul Victoriei. Eu nu m-am mai oprit la semafor. Ea nu s-a mai oprit la semafor. Eu am ajuns acasa la ea. Ea a ajuns acasa la mine. 

Doi tampiti care s-ar fi putut iubi.

duminică, 30 octombrie 2016

M-a trezit Marty. Nic, ce crezi ca faci aici? Daca ma intrebi ce cred, atunci probabil ca stau intins pe un covor fermecat, zbor sus sus de tot, deasupra orasului Bucuresti, unde blocurile sunt mici si bulevardele aglomerate, unde poluarea e maxima iar pizda e ieftina si proasta motiv pentru care sunt tot mai multi barbati gay, se aduna in gasca precum zombies, bantuie prin cluburi, se infiltreaza in organizatii, conduc orasul, unii chiar zboara, ca spre exemplu Marty care leviteaza drept in fata mea si ma intreaba ce cred ca fac. Daca ma intrebi ce fac pe bune, atunci, uite, m-am intins un pic in patul asta sa miros urma de parfum lasata de dameta care a stat aici inainte, aroma m-a transportat si am adormit. As fi putut sa o iubesc, as fi putut sa ii fac un copil sau, pula mea, ar fi putut sa fiu chiar eu ala. N-a ras. Pula mea Marty nu razi, deci chiar e vis. Nu Nic, aici nu a stat nicio dameta. Zi sa mori tu, am sarit din pat ca ars. Nu cumva a fost ma-ta? Mama lui Marty vine uneori sa-l viziteze, il bate la cap sa se insoare, el spune ca vrea sa mai astepte un pic, ea pleaca plina de speranta. Nu Nic, n-a fost mama. Ti-as spune sa-ti iei misterul si sa ti-l bagi in fund, dar la voi are alta conotatie. N-a ras dar s-a fortat sa nu o faca. S-a uitat in spate, usa era deschisa. A inchis-o. S-a apropiat de mine. Marty, sa nu faci un gest necugetat ca risti sa-mi placa si nu mai scapi de pine pana nu ma duci imbracat in mireasa la altar, cu buchet aruncat in spate, cu nunta, cu porumbei albi eliberati in inaltul cerului, pula mea, o sa iti doresti sa fii fost straight. Aici a fost Lucian. Who the fuck is Lucian? M-am dat interesat, dar nu eram. Ceva pasager, e transs, te rog mult ramane aici in camera asta ce am vorbit. Sigur Marty, ma stii, numai ca am uitat telefonul deschis online, transmiteam live pe facebook cum dorm. Misto aplicatia. Marty a inghetat. Am stricat doua ciocane pana sa ajung ia la el. Am glumit boule. Sa nu mai faci niciodata asta Nic, niciodata. Mi-o spunea strigat, strident si enervant de feminish. M-a pufnit rasul. Strigi ca o pizda. Razi ca un prost, mi-a spus. Dar rar, Marty, foarte rar.

sâmbătă, 29 octombrie 2016

Am deschis, am facut un pas, am adulmecat. In camera asta a fost o femeie. Un miros la crepuscul de parfum bun, stii? Restul de senzatie, cand efectul parfumului aproape ca se duce, cand se topeste incet in amestecul de mirosuri de sudoare, aer inchis, haine, hormoni iar ce ramane la urma se intinde ca o panza de paianjen peste intreg spatiul accentuand senzatia de parasit. Patul era aranjat. Pe masa de langa televizor, cea cu oglinda, un servetel mototolit. L-am desfacut. Era uscat si patat cu o culoare necunoscuta. Mi-am imaginat o doamna la 40, eleganta, inca frumoasa, demachindu-se. Nu, nu in baie, ci in camera. Astfel de femei nu utilizeaza baia decat pentru nevoile biologice, baia e mica, baia e minora, baia e albul enervant pentru ca la 40 daca mai ai ceva alb in viata ta atunci esti doar o femeie suferind de o boala psihica, o leguma clinica si despre care Nic n-o sa faca niciodata paragrafe in cap. Am vazut o data cum se demachiaza o femeie de 40. Miscarile sunt precise dar calme. Servetul dintre degete intarzie indelung pe pleoape, mai intai intinde culoarea si abia apoi o sterge, din cand in cand ea priveste materialul, fara expresie, indelung, doar ca sa intarzie momentul cand va ridica ochii si se va privi in oglinda, ea fara adjuvanti, ea fara masca, ea fara retusuri, un chip pe care il stie dintotdeauna si totusi altfel, poate inca frumos (pentru ca ea se iubeste pe sine, ea are 40, firele lumii se strang in pumnul ei), poate inca ferm, doar un rid aici, doar un muschi lenes acolo si, hm, expresia aceea pe care a descoperit-o in urma cu cativa ani si pe care nu stie cum sa o defineasca dar despre care iubitul ei secret care statea in pat si-o privea a spus ca se numeste tristete… Am intrat in baie, voiam sa gasesc ceva urat, un tampon imbibat cu sange, hartie igienica plina de cacat, ceva care sa demoleze imaginea de doamna misto, azi nu voiam asta, voiam sa fie totul urat, murdar si insuportabil. Baia era imaculata. Am intrat iar in camera. Am dat la o parte husa de pe pat, cearsaful era alb, ireprosabil, curat. Doar o urma vaga a ceea ce fusese inainte un corp.M-am intins peste ea, urma s-a latit, apoi s-a adancit, apoi m-a cuprins, “ mami n-o sa te lase niciodata”, am mai auzit apoi am adormit.

miercuri, 26 octombrie 2016

Stii ce face un om sambata dimineata Rita? Nimic ma. Sta intins pe spate si jongleaza cu picioarele ghemul ala de nesimtire, plictis si scarba. Sunt as la asta, sunt campion mondial, sunt generatia de aur, capitanul ei. Aud masinile cum travereseaza bulevardul, aud vag zgomotele turistilor, o raza de soare imi bate exact in ochi si mi-e lene sa ma ridic sa latesc perdeaua. Am mintea alba, nu-mi trece prin cap niciun gand, nu am chef sa scriu niciun paragraf, am doar chestia aia de childish, cand totul iti pute, cand nu-ti convine nimic si simti nevoia sa vina cineva si sa o ia de pe tine: cu mana, cu un cuvant, un gest, vibratie. Ma uit la usa, poate bate cineva. Ma uit la telefon, poate suna Tina. Buey, sa ma injure, sa ma faca de cacat, sa ma certe, ceva. Pe facebook nu am intrat, ce sa vad acolo, cimitire in miscare… Ce-ar fi sa sune Ruxandra? Sa urce sa-mi strige la ureche ca e anxieoasa, rutina. Poate imi bate Marty la usa sa ma invite la munte. L-as invita sa mi-o suga si stiu ca ar aprecia asta. Ma incordez, astept, nimic. Pula, e sambata, sambata lumea e fericita prin definitie, e vesela, se agita in lipsa agitatiei, lumea e vie buey Nic si ridica-te in pizda ma-tii si mars la camera 29 ca s-a eliberat.

luni, 24 octombrie 2016

Timpul trece greu draga Rita atunci cand astepti o femeie. Trece la fel de greu ca atunci cand esti tampit , nu astepti nimic dar in schimb se intampla lucruri. Pe la 3 dupa amiaza, soarele de toamna stralucea deasupra orasului Bucuresti, facandu-l sa arate frumos si pervers – genul de oras in care iti bagi pula dupa care simti nevoia sa te cari. Dupa o vreme il cauti iarasi, iar te cari si tot asa. Orasul boarfa. Oamenii treceau prin fata mea, eu ii priveam neatent daca erau barbati, interesat si cu gandul la o muie daca erau femei. Apoi scriam paragrafe in cap cu fiecare femeie care trecea si pe care le uitam imediat pentru ca traficul in Piata Universtitatii este infernal. Apoi m-am plictisit si am inceput sa scriu paragrafe cu Tina si-mi inchipuiam cum suge ea pula, daca ii place sa se joace cu ea, daca o ataca frontal, daca ii place sa stea cu capul pe burta sau se grabeste spre final, daca iubeste s-o faca sau o face doar pentru ca iubeste. Apoi imi inchipuiam ca o ling in pizda. Ma intrebam cum are pizda Tina. Scriam la paragraful din cap si stergeam. Iar scriam la paragraful din cap si iar stergeam. Luam din raftul de pizde una cate una si incercam sa i-o potrivesc  intre picioare. Am incercat cu una roza si cu labii groase, nu, nu mergea. Neagra si rascracanata? Nu. Maron si fluffy (cum aveai tu Rita, lasa)? Nu. Rotunda, mica si situata imediat sub buric? Speram din tot sufletul sa nu. O crapatura fara insemnatate, ca traseul unui bisturiu neglijent printr-o felie de branza? Nu. De culoarea pielii, micuta precum o pastaie cu un mot mic deasupra, cat sa-l apuci intre buze, cat sa iti spuna “hei, sunt aici” si sa te faca sa ii spui “ hei, te-am vazut”? Nu. Adica da, mi-am scris in cap si am mai scris in cap odata fraza asta. Tina, mi-a spus, tu trebuie sa ai o pizda ca pastaia iar din secunda asta devin vegetarian.

duminică, 23 octombrie 2016

I-am dat add request. Mi-a dat accept imediat. Ce faci, am intrebat-o pe privat. Bine uite... tu, m-a intrebat si ea. Bine si eu, ti-am gasit contul si am dat add. Ma intrebam de ce nu ai facut-o pana acum. Mai devreme asta m-am intrebat si eu. A bagat emoticon cu ras. Am bagat emoticon cu ras. Sper ca nu te-am deranjat cu telefonul ala. Nu, ma intrebam de ce nu ma suni. Ei, pula mea... Te deranjeaza daca vorbesc cu pula mea? N-a scris nimic timp de cateva minute. Ah, am suparat-o mi-am zis. Ma pregateam sa pun bot si sa ies. Iarta-ma, am vorbit ceva cu tata. Credeam ca te-ai suparat. De ce? Pentru ca vorbesc cu pula mea. Nic, poti vorbi cu cine doresti atata vreme cat iti face placere. Si-a bagat emoticon cu ras tare. Da baby, vorbesc tot timpul cu pula mea, ne consultam si noi de una de alta, jucam sah, imi alege camasile, uneori se ocupa de conturile mele de la banca insa, in general, ne concentram la femei pentru ca am realizat ca avem gusturi comune. Pot sa-ti dau un cantec, m-a intrebat lasandu-ma abandonat in vulgaritatea mea de cacat. Da-mi. Mi-a dat Bon Iver – Halocene. Dar de unde stii tu cantecul asta, am intrebat-o. Il stiu. Taceam amandoi, adica nu scria niciunul. Uite, i-am scris mai tarziu, maine seara e Costy in bar. In principiu nu am program, crezi ca... la ce ora, m-a intrebat. La orice ora, Tina. Eu ies de la facu dupa 8. 8 e numarul meu norocos i-am scris si am ras cu emoticon de doua paranteze. 8 e media mea de an – din cauza ei am pierdut bursa. Tu faci oricum mai mult, m-am dat destept. A bagat emoticon de ras cu trei paranteze. Da da... Unde vrei sa ne vedem la 8, am intrebat. Nu stiu, la Unversitate, mi-a scris. La iesirea din scoala, cea din spate, o stii? Tina, daca arunca cineva in aer cladirea aia eu si numai eu am toate planurile in detaliu, stiu tot despre imobil pana la gaurica de soricel de la subsol, langa magazia de harti si pliante, cum faci dreapta si mergi pana la capat. Ai terminat Universitatea, m-a intrebat mirata. Ah, nu, insa de cand te urmaresc pe tine, am avut timp sa studiez in detaliu cam fiecare colt de Univers pe care il vizitezi. Includ aici si visele tale care ratacesc aiurea prin galaxie. A bagat emoticon cu ras de sase paranteze. Ma faci sa rad, mi-a scris. Story of my life, i-am scris. Trebuie sa plec la cursuri, mi-a scris. Ramane 8? Am scris da. M-am uitat la ceas, era 2. La 2 jumate eram la fantana. Scriam paragrafe in cap. Le stergeam. Iar le scriam. Iar le stergeam. Timpul trecea greu. De fapt, nu trecea deloc gen.

sâmbătă, 22 octombrie 2016

De vreo luna intra din cand in cand la noi in bar un ins. Cam la 50. Poarta palarie, are parul blond, ochii albastri, umflat asa. Comanda doar whisky – Glenlivet 18. Vine singur. Se aseaza la masa aia de dupa stalp, se face lejer si incepe sa se uite in jur. El asta face cand vine pe aici, bea whisky si priveste in jur la oameni pana ii place unul si isi fixeaza privirea pe el. L-am vazut, priveste lung, aproape fara sa clipeasca. Nu prea vorbeste cu nimeni, doar uneori aduce un jaf de telefon la ureche si asculta. Nu l-am auzit sa spuna mai mult decat un “da”, “nu”, nu stiu”, o sa vedem”. Apoi inchide, pune rabla aia mica pe masa si scaneaza din nou. Se opreste la femei. Numai la femei. Azi dupa ce i-am adus al treilea pahar de whisky, m-am asezat in fata lui. Ia zi frate care e treaba cu tine. Mi-a zambit asa, usor ametit, cu palaria ridicata spre ceafa si mi-a spus ca bea un whisky si priveste la oameni. Bun, l-am intrebat, si care e smecheria? M-a intrebat la randul lui daca e interzis. L-am asigurat repede ca nu. Pula mea, poate e vreun trick, poate invat si eu. A ras, ce poti sa inveti de la un scriitor ratat care vaneaza de cand se stie povestea vietii. Aha, mata scrii. Da, mi-a zis, scriu. Pai esti de-al meu i-am zis. Scrii si tu? Era mirat. Nu, nu, ca nu am timp de astea, dar cand mi se intampla ceva sau cand imi imaginez lucruri imi fac paragrafe in cap. A vrut sa ma intrebe cum adica, dar l-am lamurit. Adica imi povestesc in cap chestia ca si cum as scrie o poveste mica, o povestire. Si ce faci cu ea mai departe, m-a intrebat. Nimic, o uit. Oricum urmeaza alta. A lasat capul pe spate si a ras, hai ca esti tare mi-a zis. Nu ma crezi. Ba da, te cred si mai cred ca esti inca foarte tanar acum dar mai incolo nu strica sa treci paragrafele pe hartie sau pe document in laptop. Uite, i-am zis, acum ce facem noi aici se face deja paragraf in capul meu. Dar tu ce faci cu povestile tale, l-am intrebat. Le scriu. Bun si dupa aceea? Eu sunt mai smecher, mi-a zis. Ia sa te aud... Eu le scriu ca sa le citeasca altii, sa-si faca paragrafe in cap la lectura si, la final, sa le uite. Pai e mai complicat asa, i-am spus. O, da , e de mii de ori mai complicat mai ales cand asta devine un mod de viata. I-am strans mana, frate esti pizda. Radeam amandoi tare. Nu dar n-ar strica una, mi-a zis. Si eu care credeam ca esti pe verso.

joi, 20 octombrie 2016

Am format si am sunat. Dupa cateva ringuri a raspuns. Buna Tina, eu sunt. S-a facut un pic de liniste cat sa ma cac pe mine, cat sa-mi cada fata, cat sa iau o bata de base ball si sa-mi fut lovituri repetate in cap, cat sa ma dau cu curul de pamant de vreo 20 de ori, cat sa-mi musc antebratul pana la sange. Ah, Nic, ce faci? Nu era mirata ca aveam numarul ei. Bine, te-am sunat. Eu am crezut ca ai disparut, mi-a spus. Suna usor a repros. Iar dupa ce a spus asta s-a facut din nou liniste, cat sa fac dansul apachilor in jurul focului inveselit, cat sa ma bat cu pumnii in piept ca Tarzan, cat sa ma urc pe liana aia si sa fac o tura de jungla, sa il mangai pe leu la coama si pe leoaica la pizda, cat sa sar din creanga in creanga precum maimuta macac, cat sa zbor pana la Statia Internationala sa le fac cu mana rusilor de acolo, pana sa revin pe Terra si apoi inapoi in Bucuresti… Iarta-ma, eu credeam ca… nu stiam de fapt ce credeam. Vrei sa ne vedem? A intrebat gura mea. I-am futut o palma. Daca refuza ma duc direct la Marty, am amenintat-o, sa-si bage pula in tine, sa te inveti minte sa o iei ca proasta inainte. Gura a tacut rusinata. Proasta. Da, a raspuns imediat Tina. Vreau sa ne vedem. Iar dupa ce am inchis telefonul, m-am intins in pat, mi-am pus mainile sub cap, am inchis ochii si am inceput sa visez la un mosulica aplecat de spate, amestecand la foc mic intr-o oala mare tot soiul de ierburi si turnand din cand in cand lichide de diferite culori si mirosuri si la final umpland un recipient mic cu potiunea aia transparenta. Pe sticluta scrie “ Minuni – una bucata”. Visez cum mosul mi-o intinde si-mi zice, ia ma si tu una, du-te-n pula mea de pacatos. Eu imi fac cruce si ii multumesc iar el rade de mine. Buey tranta, crucile le fac cretinele alea de varsta a treia la biserica, nu ajunge cat ma distrez cu ele? Zi multam si du-te la aia ca rar vezi o pereche atat de aiurita. O sa fac pereche cu ea Doamne, L-am intrebat. Cand sa-mi raspunda am auzit o bataie in usa. Nic, Nic! M-am ridicat, am deschis, era Ruxandra. Nic, de ce nu raspunzi la telefon, Doamne ce m-am ingrijorat. A intrat peste mine. I-am pus mana la gura. Da da, te simti atat de singura, nu stii pe cine sa suni, ai o criza de anxietate, plangi tot timpul, bla bla… Nic, dar ce e cu atitudinea asta? Intoarce-te, i-am spus. S-a intors. Apleaca-te i-am spus. S-a aplecat. Ridica-ti fusta. Si-a ridicat fusta. Ruxandra statea aplecata cu spatele la mine si cu fusta ridicata. Avea tanga rosii. M-am asezat pe pat, mi-am sprijijnit capul pe brate si am visat din nou. Tina si cu mine alergam pe un camp de maci, ea avea o rochie alba cu frunze aramii, ia eu eram imbracat in in ca un prost, alergam si radeam, calcam macii in picioare, ii striveam cu iubirea noastra, nu stiu in ce directie ne indreptam pentru ca nu era inceput si nu era sfarsit in campul ala, era asa funny, eram doi cretini indragostiti, eram tot ce-si doreste lumea asta si bunul Dumnezeu de la oameni… la un moment m-am trezit strigat. De acolo de jos cu curul spre mine Ruxandra striga. Nic, ce faci. Pula mea, Rux, astept sa ti se adune tot sangele la cap, sa te ia ameteala si sa cazi in bot ca o proasta. Poate mori, caci asta e pedeapsa cand intri neinvitata in visul lui Nic. S-a ridicat in picioare. A facut cativa pasi ezitanti. Era rosie la fata ca macii aia. Iti venea sa alergi pe mecla ei de mana cu iubita.Iti bati joc de mine? Da. Mosul sfant cu barba radea si el pe undeva acolo. S-a intors si a iesit trantind usa. Ce zici Doamne mai vine asta pe aici? In sticluta n-a incaput decat o minune, raspunsul este asadar da. Si, puf, s-a carat.

marți, 18 octombrie 2016

Incep sa ma dumiresc cu facebook asta. Tot pizdaretul cretin din blogosfera s-a mutat acum pe face. Buey Rita, asa le-as strange pe toate intr-un pumn si le-as lasa sa se scurga sub forma de sange si cacat printre degete, pana jos, jos… Navighez precum un pirat prin marea de animale proaste. Uite, aia are cont in care posteaza fotos cu un cacat de copil ascuns inca printre matze. Poze cu ea grasa si burta diforma. Poze cu imaginea de la ecograf. Poze cu sotul punand mana pe burta ei si zambind, stapanindu-se cu greu sa nu vomeze. Poze cu victime. Pe cine intereseaza ce coci tu acolo in urma unui futai trist programat la ovulatie, buey Lola? Pe prietenii tai? Hi hi, ii doare in pula. Daca sunt femei te invidiaza si isi doresc si ele un cocon ca, deh, sunt femei deci proaste. Daca sunt barbati isi imagineaza cum te fut in gura, pentru ca nu e femeie mai buna decat aia gravida – are tate tari, carne tare, are dor de pula, iar ei rapitorii stiu. N-ai ma prieteni, ai doar poze de prieteni. Clar, pun harpon, trag direct in burta ca e pacat sa moara dracusorul singur la nastere infectat cu bacterii pur romanesti. Uite, dincolo, aia care se afiseaza peste tot, dar peste tot, cu prostul. Si-au pus si numele comun pe cont , “ Ioana si Matei”. Cum e ma Matei sa vrei sa agati un guvid de femeie disponibila sa dai si tu o buca si sa nu poti pentru ca sufocanta asta ti-a intrat pana si in cur. Ti-ai facut cont fals, nu coae? Esti Nicu, locuiesti in Austria dar vii des in Romania, esti singur si serios, nu? ‘ti-ai pula in ma-ta de las. N-ai atata zeama in tine incat sa o tii pe aia a ta la distanta, ti-a futut spatiul vital, ti-a futut sistemul si cauti o second life pe facebook. Tie doua harpoane, da-te-n gatu ma-tii, ca la prosti trebuie sa fii sigur ca i-ai luat. Sa ramana pizda singura, sa te planga pe facebook vreo saptamana si cam dupa un an asa sa apara in poze la grumazul altui cretin, fericiti la mare in costume de baie de aceeasi culoare. Uite, acolo dupa valul ala mare, grupul de tantici cu talente de curator metafizic. Alea care posteaza poze cu trandafiri albastrii cu dungi gri si citate stupide pe fonduri stridente, alea care te trateaza cu ingeri, da ma Rita, fac tratamente cu ingeri, adica daca de doare in cur, iti infige unul acolo, daca ai sculament, hop si ingerul in vintre, daca ai o rana la picior, te freaca acolo cu doi ingerasi cruzi si gata, trece, alea care dau share din tony poptamas echipa sau din teo & oana pellea, alea care merg la sala de zumba si obosesc pana ajung la intrare, drept pentru care isi scot shaorma din geanta si o infuleca, deci grupul de femei intre 40-55, al caror sens in viata s-a topit, pierdute prin labirintul lipsei de gust si curaj, al lipsei de educatie si inteligenta, bancul de balene gretoase pentru care produce de fapt industria de mancare si care plutesc lenese prin marea generoasa, lor o torpila cu focos nuclear, caci simt ca nu se mai poate. Navig prin marea de animale proaste precum Jack Spparow, sunt furios si fac rau, fac mult rau.

luni, 17 octombrie 2016

Stii la ce ma gandeam azi Rita in timp ce schimbam cearsaful patat cu sperma din camera 16? Ma gandeam ca fiecare camera de hotel ascunde de fapt in matele ei o poveste. Una ciudata, vesnic nescrisa, probabil de cele mai multe ori trista pentru ca paturile din hotel au doar viata de noapte. Cand am intrat aici m-a izbit prima oara imaginea celor doua pahare cu sampanie de pe masa. Cel gol avea pete de ruj, cel pe jumatate plin nu. M-am gandit ca aici s-a cazat un strain, probabil un nordic cu business prin Bucuresti. A intrat insotit de o romanca de-a noastra, poate dama de companie, poate vreo studenta hamesita sau poate pur si simplu vreo angajata de la firma partenera. Nordicul e la varsta a III-a sigur. Are o nevasta la el acolo, grasa, rece si urata si doi copii. Unul sigur e in Anglia pe la vreo multinationala, celalalt e in Asia la o misiune diplomatica. Au intrat, el stanjenit un pic, a noastra cu un surplus de tupeu, plina de nerabdare sa-i goleasca ouale si portmoneul, pentru ca nu exista alti sfinti la care se inchina tanara romanca in afara de pula si portofel, amin. El a baut masurat asa cum ii e viata, a noastra a baut un pahar si a mai baut unul, repede, paharul dat peste cap. E clar, nu-i placea insul, probabil ii era putin greata numai la gandul ca poate asta urma sa ii ceara sa-i inghita tot albusul dar, eh, ea va trece peste asta asa cum a mai trecut peste atatea, pentru ca romanca e o femeie incercata cu bataia, abuzul si prostia. Prostia proprie. M-am intins pe urma lasat de cele doua trupuri. Am inchis ochii si mi-am inchipuit. El ii vorbea in engleza si la tot ce spunea ea raspundea cu yes. El a rugat-o politicos sa se dezbrace. Ea l-a rugat politicoasa sa ii toarne un pahar de sampanie. El si-a inchipuit ca poate tanara femeie vrea sa bea un pahar cu sampanie asa ca i-a turnat si a ramas in picioare nehotarat si incurcat. Ea i-a spus intepat, dar ce stai draga, hai facem si noi ceva? El n-a inteles, dar s-a gandit ca e mai bine sa se dezbrace daca tot e sa faca si ei doi ceva. Stingherit, privind in alta parte, ea grabita cu spatele la el, neglijenta si neatenta. L-a invitat sa se intinda. El s-a intins si s-a gandit ca i-ar placea sa o mangaie pe par – avea un par bogat, negru, legat strans la spate in coada de cal. E tanara, e frumoasa, e straina, e pasagera, are forme superbe, e disponibila, din cate a inteles si ieftina. Si cu toate astea voia sa o mangaie mai intai, sa o atraga inainte de sex intr-o poveste despre sex, sa ii cuminteasca agitatia si indiferenta, sa o aduca usor complice la ceea ce simtea el atunci : un amestec de dorinta si de tristete, de singuratate si teama. Romanca a inteles perfect s-a aplecat brusc si a inceput sa i-o suga. Tragea tare in piept, dadea hotarata capete in burta, fugarea dupa orgasm. El a intins mana si a depus-o delicat pe crestet dar ea i-a indepartat-o aproape violent, fara din astea prietene. Pana sa realizeze ce se intampla, ea pufaia din tigara lui, iar el deschidea ezitand portofelul. I-a intins banii, ea i-a luat abrupt si i-a indesat in gentuta. 

Pot sa te rog sa mai stai, o fi intrebat-o ala tot in limba engleza. Ca in toata seara ea i-a spus, yes. Dupa care s-a ridicat, s-a imbracat si s-a carat.

sâmbătă, 15 octombrie 2016

Chestia cu Petra nu m-a miscat prea tare, nu se intamplase prima data. Pentru cordacii atasati unei singure proaste, sa stiti labagiilor ca goana dupa femei e ca vanatoarea de vulpi. Pana sa impusti una, iti trag clapa vreo 3-4, ba e prea iute, ba nu armezi prea repede gun-ul, ba tragi aiurea, ba te trezesti ca alergi dupa doua si pana sa te hotarasti care nu mai ramane niciuna, pentru ca fie dispar fie le doboara unul mai bun. Alergi dupa ele pe frig, pe caldura, injectat, nu ai liniste, te lupti cu doza mare de incertitudine si mai ales cu aia de insatisfactie de la final, iar cand dobori totusi un exemplar, ti se pare ori ca e un pic parca are blana usor naparlita, dar nu cumva e bolnava? O iei, te bucuri de trofeu si in drum spre casa faci ochii roata dupa vreo alta cumatra aflata in libertate pentru ca, stii buey prost, vanatoarea e misto pana cade bestia; in rest e un raspuns imperfect la intrebarea, ce pula mea sa fac eu acum cu asta. Am intrat pe facebook, m-am uitat pe pagina ei. Tocmai postase niste fotografii din local cu mine la masa. Am transpirat, cand le facuse? Urasc sa apar in fotografiile altora si, in general, urasc sa apar in fotografii si punct. Sunt setat sa cred ca nu exista muian mai nesuferit, mai libidinos si mai urat ca al meu. Sunt intotdeauna surprins in ipostaze intermediare, niciodata nu iau pozitia finala, sunt diform, sunt omul in ciuda caruia s-a inventat instantaneul, zambesc ca o pizda de unde si vorba lui Pocio (un prieten), buey Nic, de cate ori ma uit la pozele cu tine imi vine sa te fut in gura. O singura fotografie imi place, e aia de la 8 luni in puta goala, intins pe un patut si tragand dintr-un biberon. Ce vremuri... I-am scris, Petra, daca ma iubesti, ma urasti sau pula mea ce simti tu pentru mine acum si-n vecii vecilor, scoate te rog pozele alea din album. De ce, m-a intrebat si a bagat emoticon cu zambet. Pai una ca nu ai acceptul meu si a doua pentru ca sunt urate. Ba sunt frumoase, m-a contrazis. Ba sunt urate, uite ce mecla am. Esti cute, a scris si a bagat iar emoticonul ala. Da, ai dreptate sa faci misto de mine dar scoate te rog fotografiile. Ma mai gandesc, mi-a scris, apoi mi-a dat unfriend. Mi-a dat si block in timp ce indesam in ea textual o remorca de puli de, in ordine, : cai, dinozauri, puscariasi, marinari, majori de la casa de copii, cosmonautii de pe statia internationala, erdogan si Marty. N-am mai apucat sa tastez enter. 

Viata de ins cu cont pe facebook, pula mea.

miercuri, 12 octombrie 2016

Nu stiu Petra, oamenii normali se despuiaza si se fut pana crapa, apoi aprind o tigara, trag din ea, iar se fut, dorm putin, indragostiti si panicati, se trezesc si iar se fut si tot asa pana dimineata cand ea se grabeste la serviciu iar el se grabeste la cealalta femeie. Ea a oftat, nu stiu ce sa spun Nic. Iar eu m-am bosumflat. Bai Rita, cand iti intra o femeie in camera si dupa cinci minute apuca sa-ti puna intrebari seara e terminata. Poti sa iei de pe raft vuvuzela cu care mergeai la meciurile cu Steaua si sa-i sufli in mecla. Nimic. Poti sa te intinzi pe jos si sa faci precum sarpele Kaa, poti sa scoti din dulap pusca de vanatoare sa armezi si sa tragi in plin, poti sa iti dregi vocea si sa canti precum Angela Gheorghiu. Nimic. Sa poti sa te asezi la fereastra, sa te fixezi pe trecerea de pietoni dinspre liceu pe unde stationeaza pizdele alea inca in formare sa scoti pula si s-o bati frumos in cap. Te stergi cu perdeaua, nu-i bai, ca-l cunosti pe prostul care schimba lenjeria. De ce faci din astea Petra, am intrebat-o furios. M-a privit mirata, ce am facut? Pula mea, vii aici si iti pui intrebari? A fost o intrebare neutra, Nic. Neutra, a? Imi bag pula in ma-ta de combinatoare, futu-va-n gura de cretine, lua-ti-as mintea aia creata in pula, intrati in inima omului si ii scuipati in ventricole, buey cretino faci misto de mine la mine in casa ma? M-ai tinut de mana, m-ai mangaiat, ce mai trebuia, sa-mi scot ochii si sa-i arunc in sus intr-un numar fabulos de magie? Buey zi mersi ca nu te arunc de la ferastra, zi mersi ca nu sunt un criminal, ah, ce draci mi-au facut, pleaca, pleaca pana nu te uit de tot! S-a ridicat calm, si-a aranjat parul si mi-a zambit. Nimeni nu raspunde mai frumos la intrebari decat asa cum o faci tu. Simteam nevoia sa ii fut un sut in cur. A iesit. Iesi! Am mai strigat odata ca sa fiu sigur. Respiram tare... atata furie. Am pus mana pe telefon, am format, am asteptat, a raspuns. Ruxandra ești acasă? Acasă da, de ce? Mă simt singur. Nu știam pe cine să sun, am o criză de anxietate, plang tot timpul, nu mănanc, nu dorm... Vin acum. A ajuns in jumatate de ora. Am intins-o in pat, am dezbracat-o, mi-am pus capul pe pubisul ei si am hohotit. Am tacut. Vrei sa facem sex? Am tacut. Vrei sa-ti sug pula? Am tacut. Vrei sa fumam? Am tacut. Vrei sa tacem? Am tacut. 

Poate am fost nepoliticos.

marți, 11 octombrie 2016

A intrat. Da ma, chiar ca era micuta, avea sanii mari, o alunita deasupra gurii si purta pantaloni, pozele nu erau fakes. Am zarit-o in timp ce-i turnam unuia un pahar cu vin. Statea in usa si privea nesigur in jur. I-am facut cu mana. Mana in care tineam paharul. A curs pe mine, ea a ras, clientul insa nu. Lasa ma ca nu ti-l bat la casa. Ea s-a apropiat si mi-a spus buna. Avea o voce subtire dar placuta. Mi-a intins mana, i-am apucat-o. Calda si moale. Mai stii cum ma cheama? Am ras, sigur, Petra (sau Patricia, pula mea). Petra, retine varianta mai scurta. Am condus-o la masa ei. Am asezat-o intr-un colt cu fata la mine, ca sa o pot vedea. Eu o sa ma mai plimb pe aici, i-am spus, sper sa nu te deranjeze. Nu, dimpotriva, o sa am timp ca sa te observ. Ea statea la masa ei si bea dintr-un cocktail pe care i l-am preparat dupa o reteta proprie, eu stateam la bar si serveam clientii. Ea se uita la mine, eu ma uitam la ea. Ne zambeam. Ma simteam bine. Ma gandeam, uite o femeie care e aici pentru mine ca atatea altele insa intr-un fel diferit, propriu. E bine sa uiti iubirile trecute, e bine sa le pui in rafturi si iti amintesti din cand in cand de ele asa ca si cum ai rasfoi un caiet de oracole din vremea liceului, in care abia iti mai recunosti scrisul, in care abia iti mai amintesti cine a notat in el si senzatia aia de regret, cald precum o cafea in benzinarie la Mol, ca a fost s-a dus si, pula mea… iar dupa ce am inchis ea a mai ramas. Stateam amadoi la masa si vorbeam. Eu ii spuneam glume, ea radea. Ne priveam in ochi si ne simteam misto. Te privesc in ochi si ma simt misto, i-am spus. Da, a spus si ea, cred ca simt la fel. Am pus mana peste palma ei. Ne atingeam degetele, eu i le mangaiam pe ale ei, ea mi le mangaia pe ale mele. Taceam si ne priveam. Ochii ii straluceau, aveai senzatia ca ii vine sa planga dar nu, nu, cunosteam stralucirea aceea, stralucirea ochilor unei femei care te vrea, sincer, nesofisticat, fara angajamente, privrea aceea cu care te invita sa darami ziduri si nu sa le ridici. Am urcat pe scari tinand-o dupa umeri. “Imi bag pula in ma-ta de gay imputit, de prost cu diploma, jeg ordinar”, am urlat in gand la Marty. Blocase liftul. In fata usii am sarutat-o pe crestet. In fata usii m-a sarutat pe gat. Am intrat. Am aprins lumina. Nu omori femei, nu? M-a intrebat p jumatate ingrijorata si pe jumatate amuzata. Nu e nevoie, i-am spus, prefer sa la uit. A ras. Am luat un marker si am invitat-o sa-mi scrie versurile ei pe perete. Nu ma mira, mi-a spus, esti un tip special Nic. Am ras tare in mine. Asa au crezut toate, apoi s-au carat. A scris : "Dă-mi un foc a spus şi hai în parc. Lumea nu merită decît un sfîrşit în negru pe alb.” Si a semnat sub ea – Petra. Doar ca sa tii minte cum ma cheama. 

 S-a asezat pe marginea patului si m-a intrebat, si cum ce facem Nic?

luni, 10 octombrie 2016

Zilele astea am avut intalnire cu una. Petra (sau Patricia, pula mea). Ne-am agatat unul pe altul pe facebook. Mi-a intrat pe privat si mi-a spus ca ii place muzica pe care o postez. Pai am gusturi baby, i-am scris; am doi terra de muzici, din care 120 de foldere cu selectii si din care 35 de foldere selectii din selectii. And still counting. Tu stii ce inseamna asta? Cea mai buna muzica scrisa din 1960 incoace, filtrata si rasfiltrata, by moa. Uau! E din generatia noua care si-a amintit de limba romana motiv pentru care o poceste si mai tare. E misto in poze, e micutza asa, cu parul lung, sanii mari, poarta doar pantaloni si rade tot timpul. Are alunita deasupra buzei, chestia asta ma enerveaza caci daca ajung sa o fut, o sa ma tot leg de buba aia, o s-o ling, o s-o musc, poate imi si frec un pic pula de ea… Lucreaza la Orange. Mi-a spus ca ii plac cel mai mult Beatles si Queen dar inca nu a aflat in ce ordine. I-am raspuns ca am aceeasi dilema. E clar a scris. E clar, trebuie sa ne vedem, e varianta completa, am corectat-o. Da, asta am vrut sa spun, a scris si ea. Asa ca ne vedem diseara. De fapt vine aici, i-am rezervat o masa. Vezi ma Rita, pula mea, sunt femei la care ajungi cu numai trei patru fraze pe facebook. Si sunt femei dupa care trebuie sa razi tot Bucurestiul pe jos numai ca sa vezi ca te ignora in continuare delicat si absent. Asa, ca Tina. Dar poate ca e mai misto astfel. Sa-ti placa o femeie si sa nu poti sa ajungi la ea. Iti tine curiozitatea in priza, iti alimenteaza imaginatia si te tine departe de realitate. Poate ca Tina e o tzoapa, una care nici macar nu se sterge la cur dupa ce se caca, o abonata la cluburi cu manele, nu stiu, o femeie abjecta in care daca iti bagi pula e un act de curaj, ba chiar de masochism. Poate ca e proasta, una din aia care rade din orice, fumeaza mult si ii pute gura, una care se fute cu oricine dupa fiecare chef, fara selectie. Sau poate ca e una din aia care se fute pe bani, pe multi bani, stylish, din aia care isi face loc cu curul astfel incat peste cativa ani s-o vedem la televizor de-a dreapta Presedintelui. Insa, cat timp nu am certitudinea asta, Tina e aripa unui inger care a avut un accident de zbor – de aceea alearga asa tot timpul, poate ca sa se intalneasca in sfarsit cu asta, sa reconstituie intregul si sa dispara. Sau ca sa fuga de el, sa mai intarzie un pic pe acest pamant trist, murdar si populat de fiinte urate care simt frumos.

sâmbătă, 8 octombrie 2016

TELEGRAME 

Ea merge repede, merge repede intotdeauna, o intrece uneori doar tacerea ei, doar tacerea ei o intrece... 

Ea are buzele subtiri, subtiri sunt ca granita dintre da si nu, ca linia dintre asa vreau si asa pot, ca dunga orizontului dincolo de care cineva o priveste si ii spune, "grabeste-te, nu mai e vreme"... 

Ea rade rar, pentru ca rasul nu are nevoie de motive, iar ea... ea are motive tot timpul... 

Ea danseaza caraghios, se invarte in sensul opus acelor de ceasornic, de aceea timpul i se strecoara printre picioare ca un sarpe, ca un sarpe al carui venin are gust de fum de tigara... 

Ea poarta in pantece o fotografie sepia cu imaginea iubitului ei care mai intai a murit si abia apoi s-a gandit ca trebuie sa se nasca.. doar pentru ea... 

Ea are degetele mainilor lungi si subtiri, mangaie cu ele precum o soapta, precum ultima expiratie inainte de caderea in vis.. 

Ea sta la masa cu viata ei, servesc amandoua prajituri, fumeaza, discuta cu ton scazut, ca intre fete, ca intre fete ea si viata ei... 

 Ea are sanii rotunzi, cafenii, si atat de egali incat uneori ai senzatia ca e doar unul...; ii spui, "voi sunteti doi, pentru ca un san unic ar fi prea mult pentru mine"...

vineri, 7 octombrie 2016

Pluteam prin Piata Universitatii cu numarul de telefon al Tinei si nu-mi pasa daca a fost, daca va fi sau daca e. Apoi, acasa in pat, formand numarul ei si ezitand sa apas pe ok. Bine, mi-am zis, o sun, dar ce pula mea ii spun. Buna Tina, sunt Nic Labis. Ea o sa intrebe care Nic Labis si eu o sa-i spun ca ala de la terasa Mon Amour care avea haz, ea o sa spuna absent, ah da, si apoi? Apoi Nic? Nu, o sa sun si o sa spun, alo sunt de la Institutul Inimii, avem un pacient pe masa de operatie. Ea o sa intrebe, si eu ce trebuie sa fac? Si eu o sa-i spun pai un transplant. Ea o sa intrebe confuza, ce transplant domnule? Si eu o sa spun, nu ati inteles, barbatul de pe masa de operatie nu are nevoie sa primeasca ci sa doneze. Stam cu inima lui in mana si nu stim ce sa facem... a scris pe ea Tina si numarul acesta de telefon. Trebuie sa veniti sa v-o implantam in piept, asa ca o sa aveti doua inimi, o viata lunga, o gramada de iubiti in pat dar numai unul in suflet. Si daca o sa rada? Si daca n-o sa rada? Mai bine ii scriu un sms. Buna, o sa scriu, pot sa te sun? Ea o sa intrebe, de ce? Si eu o sa scriu, pentru ca intreaga industrie de razboi americana e un cacat de esec daca oamenii nu pot impartasii emotii prin intermediul telefoniei mobile. Ea o sa zambasca si o sa intrebe, cine esti tu? Si eu o sa spun, sunt un Zburator dar noi nu mai batem la geam pentru ca nu putem urca mai mult de etajul doi, iar tu stai la 8, asa ca ne-am facut un update si ne-am luat abonament la Cosmote, avem telefoane cu butoane, cu aplicatii putine ca sa tina mult timp. Insa, in mare, am evoluat, nu mai raspundem necesitatilor emotionale si fiziologice ale tinerelor domnisoare doar pe palierul pur simbolic sau, cum se spune acum, virtual, ne implicam si fizic, vreau sa spun ca un Zburator azi fute, si fute bine. Frumos text, pacat de final, o sa-mi raspunda. O sa-i scriu, da-mi voie sa-l repar. Ea o sa spuna bine, o s-o sun si... 

Am adormit cu telefonul in mana. Nu stiu cat.

miercuri, 5 octombrie 2016

Asa si cu Tina, habar nu am daca paragraful asta care il am in cap s-a intamplat, se va intampla sau chiar in timp ce ma gandesc la el se si intampla. Pentru ca stateam in fata la Universitate de dimineata si scanam fiecare studenta care intra pe usa aia. Buey Rita si intra acolo pizdaret nu gluma. Cum sa fii atent ma ca ma simteam ca leul in turma de caprioare, gata sa da iama, gata sa le sara la jugulara, caci asta e rostul lor, proastele, sa cada rapuse, sa sufere si lase loc.Ma pregateam sa scot o patura din rucsac si sa ma intind pe jos pentru somnul de dupa amiaza pentru ca nu aveam de gand sa ma car de acolo pana nu o vedeam. E placut sa ai o tinta, e placut sa te gandesti la cineva si mai ales e placut sa te faci de cacat ziua in amiaza mare in kilometru zero al orasului Bucuresti. Pe la 4 PM a aparut. De fapt am vazut o dara de praf care se apropia iute de facu. Iar in fata ei, Tina. Insotita de o alta. Mergeau una aproape de cealalta si vorbeau aprins.Nu m-a vazut. Ce femeie misto vede un prost stand in cur pe o patura la fantana? Am vrut sa strig la ea aveam gura plina pentru ca tocmai mestecam dintr-o shaorma si as fi stropit-o pe fata si probabil s-ar fi suparat pe mine, iar relatiile care incep cu suparare nu tin, de fapt nu tin pentru ca nici macar nu incep, pula mea ce delirez, apoi am vrut sa bat din palme tare, sacadat, sa creada ca e vreo manifestatie anticomunism si sa ma vada ca pe un erou, sa imi cada la picioare si sa ma trimita sa mor intr-o zi pentru crezul meu, eu sa mor si ea sa se futa cu unul mai las dar macar viu, ce boarfa esti tu Tina’n pula mea, apoi am vrut sa ma arunc de sus ca sa-i cad in fata, sa o stropesc de sange pe pantofiorii galbeni,sa se impresioneze atat de tare incat sa se aplece, sa apuce de jos inima sarita undeva in dreapta, sa o ridice si, asa batand inca, sa o sarute,apoi am vrut sa ma duc la seminar sa ma transform in profesorul de etnologie si sa o cert ca nu ia suficiente notite, sa se simta prost si sa ma invite la o cafea unde sa ma vrajeasca, eu ca un prost sa o cred si apoi sa ma abandoneze dupa ce ii dau nota aia mare si, frustrat, sa fut iar studenta aia mediocra careia ii pute gura, ii pute si la subrat si dupa doi ani ajunge asistenta mea si-mi face viata un calvar, de aia nu mi-a placut la facultate ma ca trebuia sa impart pizda cu grasii de la catedra, apoi am vrut sa accept ca sunt un ins penibil, apoi n-am mai vrut sa accept, apoi am zis sa astept. Si am asteptat. Mai tarziu a iesit cealalta. Buna, i-am zis. Buna mi-a zis si ea si m-a privit asa cum priveste Costy ce aduna pe pula dupa ce-l iubeste anal pe Marty. Pot sa te intreb ceva? Cate vreme poti inghesui totul in 3 secunde sa zicem ca poti. Da-mi te rog numarul de telefon al Tinei. Atunci duda s-a blocat. Se astepta probabil sa ii spun ca e frumoasa, sau ca o urmaresc de multa vreme, sau ca sunt vreun taran care nu – si da seama daca a ajuns sau nu in Bucuresti, din astea. A scos telefonul si mi-a dictat in transa. L-am notat repede in telefonul meu, i-am multumit si m-am carat. Dupa cativa pasi m-a strigat, hei! M-am uitat la ea. Eu sunt Crina. Buna Crina, ma bucur si la revedere Crina, ne mai vedem. 

Pluteam prin Piata Universitatii cu numarul de telefon al Tinei si nu-mi pasa daca a fost, daca va fi sau daca e.

marți, 4 octombrie 2016

Ce zi e azi m-a intrebat Marty. Nu stiu, i-am zis, e toamna. A ras. Nu rade ma, e toamna, pula mea. Da, dar ce zi e. Nu stiu, marti? S-a gandit, nu, nu e marti ca n-au aparut aia de la Oracle.(Oraclistii vin intotdeauna marti dupa program ca sa nu se inghesuie in weekend cu celelalte haite de corporatisti. Sunt mai selectivi dar au femei urate. Am futut una odata din grup, Mona sau Miruna, pula mea; era beata moarta. De cate ori ma vede imi zambeste dar sunt sigur ca nu stie de ce. Daca m-as duce sa ii spun, stii, eu te-am futut, sigur mi-ar turna un pahar de apa in cap. Nu ii spun, astept sa se imbete iar, sta ca moarta s in timp ce o futi poti sa rezolvi un lego sau citesti ceva din Plesu, din astea; o sa-i scriu cu creionul chimic pe pizda ceva, vad eu, poate un verset satanic, poate Tatal Nostru, sa ma tina mine) Atunci miercuri? Nu e miercuri, Costy nu lucreaza miercuri. Costy era la bar si freca absent niste pahare. Baga o carpa in ele, apoi le privea la lumina, apoi iar baga carpa in ele. Asa iti baga si in cur, Marty? Asta e tot mojo-ul lui? A ras. Esti porc Nic. Zau, sa-mi povestesti si mie cum face Costy cand te fute, zau Marty, sa-mi spui da? Sunt curios sa stiu cum face, cum te apuca, daca grohaie. Grohaie? E mai bun decat colon help? Faceti ca maimutele? Il tii in brate dupa? Ii promiti un copil? Radea. Cred ca e joi. Sefu’, daca zici ca e joi, atunci e joi. M-am gandit, si daca e chiar joi? Pentru ca am descoperit ca eu am o problema cu timpul. De fapt doar mi-am amintit asta. Nu prea mai stiu daca e azi daca e ieri sau daca e maine. Ma trezesc uneori cu gandul sa ma duc sa-i zic iubitei mele, buey Manu (sau Elena, pula mea), cred ca atat a fost, hai sa luam o pauza si sa ne mai gandim, poate tu vrei un barbat nou, poate eu vreau una care sa aiba si ceva sani, macar o pereche, dar imi dau seama ca nu am avut si nici nu am o iubita, si e clar, inseamna ca o sa am, iar sentimentul e atat de puternic incat totul e doar o chestiune de semantica. Daca nu a fost o sa fie, iar daca o sa fie nu e clar ca deja este? Pula mea.

luni, 3 octombrie 2016

Dar Tina n-a aparut. Sau poate a trecut atat de repede incat n-am reusit sa-mi dau seama, poate m-a trezit doar tulburarea aerului pe care l-a despicat in drumul ei spre nicaieri.

duminică, 2 octombrie 2016

Mi-e dor de Tina. Stii cum e sa-ti fie dor de o femeie pe care inca nu ai cunoscut-o? Te trezesti noaptea si descoperi ca e undeva pe acolo pe langa tine, tacuta, prezenta, incurcand delicat firele care iti definesc directia sau, pula mea, sensul. Te uiti la ea cu ochii mintii, la fragmentele pe care memoria incearca sa le dea o forma, la niste puncte de reper cat sa o poti cuprinde intr-o definitie, cea a femeii ideale de care simti ca ajungi sa te indragostesti. Buey Rita si ti se face un dor... resimti asta cel mai bine in dinti. Fasolea aia de care habar nu ai ca exista decat atunci cand ai vreun abces, se anima brusc. Iti vine sa clampani in gol precum javra jigarita careia ii scapa prada. Iti amintesti filmele cu femei care plang in perna si musca din cearseaf si parca nu ti se mai par atat de ridicole. Ma uitam pe fereastra, Bucurestiul era luminat inca de becurile de pe strada, linistea aceea mormaita, cate o masina ruland grabita pe bulevard, cate o prezenta fantomatica scurgandu-se catre casa cine stie de unde, poate de la serviciul de noapte, poate de la un priveghi, poate de la o muie si tu privind de sus toate astea ca la un film de Bunuel, din acela despre care toata lumea spune ca e genial numai tie ti se pare fonf si asta numai pentru ca ii lipseste nota aia de umanitate, cacatul ala de emotie care sa te faca sa zambesti, ce-ar fi fost ca in tacerea de dinaintea diminetii sa vad o tanara femeie traversand in viteza spatiul de jos, de la stanga la dreapta, sau de la dreapta la stanga, sau de sus in jos precum Spiderman (caci nu m-ar fi mirat), numai sa apara si sa sparga tabloul asta trist, numai sa-mi confirme mie niste lucruri, ca spre exemplu ala ca uite ba boule se mai intampla minuni si nu numai de la Dumnezeu ci si de la creaturile lui usor nevrotice pe nume Tina.