Distanta dintre preludiu si orgasm o parcurgi diferit cu fiecare femeie. Cu unele te simti ca si cum ai fi angajat intr-o cursa, alergi si tu si ea dupa orgasm, va luptati, competitionati, stresati si concentrati, cine ajunge primul, cine e cel care ridica deasupra capului trofeul. Invingatorul ia totul, iar invinsul cerseste dupa revansa. Cu altele ai senzatia ca esti pe malul Dunarii la pescuit de crap. Pregatesti timp indelungat momeala, montezi lanseta, intinzi scaunul, lansezi, pui lanseta in suport apoi te angajezi intr-o lunga asteptare sperand ca la final prinzi pestele cel mare. Timpul trece pe nesimtite, miscarile sunt putine si sarace, mai bei o bere, mai vorbesti la telefon, din astea. De obicei nu-l prinzi. Si revii dupa o vreme, mai ales cand nu ai ce face. Apoi cu unele decurge totul sub imperiul unei vinovatii perpetue. Sunt atente sa nu le lasi semne sau sa nu iti lase semne, iti probeaza de doua ori prezervativul ca nu cumva sa fie vreo fisura, se predau fara sa se dezbrace de tot, doar isi ridica putin fusta si bluza, cat sa realizezi ca futi o femeie si nu un dulap de haine, o fac cu ochii la ceas, tin telefonul sub perna si raspund exact atunci cand te simti tu mai bine, mint ca sunt pe drum, sau la cosmetician, ca totul e in regula si ca ajung acasa in maxim o ora, dupa ce termini te saruta in graba se ridica si fug la baie doar ca sa spele la pizda, iti striga din usa ca te iubesc, dar... Insa cu unele e ca si cum ai citi o carte. La fiecare pagina se intampla cate ceva nou, in fiecare capitol afli lucruri grozave, intamplari nemaivazute, ai senzatia ca se scrie odata cu lectura ei, sunt fraze pe care le citesti si le recitesti pentru ca ti se par minunate, pentru ca par a fi izvorate din stranutul vreunui zeu, iar la final traiesti regretul ca s-a terminat si o reiei infrigurat de la capat, ca sa descoperi alte lucruri, unele care ti-au scapat la inceput, sau care acum par altfel si care rezoneaza diferit la starile tale de spirit diferite. Cu Ramona era ca si cum as fi citit o carte. Sau ca si cum as fi scris-o. Era aproape virgina, pentru ea totul era nou, reactiona sincer si se daruia fara retinere, foile albe se umpleau pe rand cu literatura iubirii noastre si incepusem sa cred ca in sfarsit din burta monstrului Bucuresti se nascuse femeia potrivita. Ea abia incepea sa fie femeie, iar toate acestea i se intamplau cu mine, se transforma in bratele mele, invata din vorbele mele, eu eram zidul ala urat si igrasios pe care ea crestea verde si deas precum o iedera. Era bine.