Stii cum e, daca nu poti sa bati cancerul macar bate-ti nevasta.

Ma pregateam pentru inca o saptamana de somn insa a trebuit sa cobor la subsol sa iau lenjerie pentru 14. Domnica calca rar, tinea capul aplecat spre unul dintre umeri si avea ochii rosii de plans. Aw, ce-ai fata, iar te-a built ala? S-a uitat la mine, asa lung, precum coardele alea care vad atata pula in viata incat la batranete jura cu mana in foc ca l-au gasit pe Dumnezeu si mi-a zis ca e mai rau decat atat. L-ai batut tu. Nu domnu’ Nic, mai rau, l-a batut Dumnezeu. Stai ca la El ma gandeam si eu acum. Domnu’ Nic toti ajungem sa ne gandim la el cand vine vremea. I-am pus pana pe frunte, ma febra nu ai. Fumezi? A lasat fierul pe labele din spate si s-a asezat pe patul ei improvizat. M-a invitat sa stau langa ea. M-am asezat. Tinea picioarele desfacute, ii vedeam chilotii. Cautam motive sa n-o fut. Domnu’ Nic, sotu’ are cancer. L-au gasit de anul trecut, s-a tratat dar ieri la analize... e nasol. Am primit vestea ca un soc. Intotdeauna cand aud de cate unul bolnav de cancer, lucrul asta ma socheaza. Nu stiu de ce. Poate pentru ca e urat. Infractul e frumos, are un aer nobil, te curata iute nu te mai pune sa lupti. Cancerul e invazia Poloniei. Cum pula mea sa i te opui lui Hitler si cu ce. Din astea... M-a luat in brate si a plans iar. Vai domnu’ Nic sunt asa data peste cap. Pai ce sa zic Domnica, nu stiu ce sa zic, poate ca de asta te batea. Stii cum e, daca nu poti sa bati cancerul macar bate-ti nevasta. Asta daca era domnu’ Nic. S-a ridicat si mi-a adus cearsafurile. Am privit-o in ochi. Abia in momentul ala am avut adevaratul soc. Pentru ca, desi umezi si rosii, in spatele lor nu se citea de fapt nimic. Domnica era o femeie impacata. Pe cantarul sentimentelor contradictorii, cele de usurare apasau mai greu. O sa moara, o sa-l plang, o sa-i fac pomenile si mai da-l dracului, asta citeam in ochii ei. Cinism casnic sau cam ce am simtit si eu pentru tine Rita cand am auzit ca te-ai dat la fund. Te-am plans, te-am plans cu lacrimi de sange dar frate ce m-am mai bucurat. Caci adevar iti spun, nu scapi de om doar cu uitarea. Am lasat cearsafurile pe coltul mesei, i-am desfacut halatul, i-am scos sanii din cupa si i-am strans tare in pumni. A icnit. Mi-am exprimat parerea de rau printr-un anal cu franjuri. Ma doare domnu’ Nic, a strigat la un moment dat. Zi mersi ca nu e cancer. A zis mersi. 

PS: Deci cum ii atarnau atunci Domnicai zoaiele din cur ar fi facut sa moara de invidie cea mai a dracului tumoare.