Mi-ar fi placut

sa pot sa rade de tot ce se intampla, pana la urma vietile noastre sunt de un haz imens, sunt o simpatica farsa, un rictus trist pe fata unui clown vesel aruncand in aer cu mere rosii si prinzand imediat inapoi mere uscate, putrezite, "priviti?", ar striga, "priviti acest minunat numar de magie cu vietile voastre", iar oamenii ar privi uimiti, tulburati si muti intrebandu-se de ce tot acest circ are un pret si si-ar dori atat de mult sa vina elefantii, sau maimutele, sau macar dresorii fantomatici ca sa se scuze ca, din neglijenta, i-au mancat leii, dar nu vin, in circul acesta nu exista animale, nu exista trapezist si nici fachir, nu exista nici macar clown-ul, exista doar o oglinda murdara in care fiecare se surprinde in drumul spre iesirea pe care nu o mai gaseste, nu o mai gaseste...