Mama

de ce nu intorc niciodata capul atunci cand un om cade in genunchi, de  ce-l ridic de pe jos, de ce  cade iar, mama de ce ma apropii intotdeauna cu teama de o femeie, de ce cand eu ridic pumnul ca sa lovesc ea ridica palma ca sa mangaie, mama de ce prin venele mele curge in suroi curcubeul asta de culori, de ce cand reuseste sa izbucneasca printr-o rana nu murdareste ci picteaza imagini dintr-un un trecut glorios, mama de ce mi-e atata dor de locuri, de ce ma intorc la ele fara sa le parasesc, de fapt, niciodata, de ce nu le calc in picioare, de ce iau in palma bucata asta de pamant, de ce o sarut, de ce n-o faram, mama de ce prezentul ma strange atat de tare, de ce ma sufoc in lumea asta a libertatii totale, mama de ce nu esti vesnica, de ce s-a sacrificat IIsus pentru mine si nu pentru tine, de ce nu s-a dat jos de pe cruce ca sa te lase pe tine sa treci portile vesniciei, ca sa ma inchin tie si nu Lui, mama de ce pamantul se invarte in jurul soarelui si nu in jurul tau, mama de ce simt atata tristete cand iti pronunt numele, de ce nu se organizeaza serbari, focuri de artificii si jertfe de animale in numele tau, de ce nu ti-au ridicat statuie, de ce nu au pornit razboaie, mama de ce cand ma uit in oglinda te vad pe tine si nu pe mine, de ce vorbesc cu glasul tau, plang cu ochii tai si imi trec prin par mainile cu mainile tale, mama de ce de cate ori te intreb cine sunt imi spui, nu stiu fiul meu, nu stiu...