TELEGRAME 

Ea merge repede, merge repede intotdeauna, o intrece uneori doar tacerea ei, doar tacerea ei o intrece... 

Ea are buzele subtiri, subtiri sunt ca granita dintre da si nu, ca linia dintre asa vreau si asa pot, ca dunga orizontului dincolo de care cineva o priveste si ii spune, "grabeste-te, nu mai e vreme"... 

Ea rade rar, pentru ca rasul nu are nevoie de motive, iar ea... ea are motive tot timpul... 

Ea danseaza caraghios, se invarte in sensul opus acelor de ceasornic, de aceea timpul i se strecoara printre picioare ca un sarpe, ca un sarpe al carui venin are gust de fum de tigara... 

Ea poarta in pantece o fotografie sepia cu imaginea iubitului ei care mai intai a murit si abia apoi s-a gandit ca trebuie sa se nasca.. doar pentru ea... 

Ea are degetele mainilor lungi si subtiri, mangaie cu ele precum o soapta, precum ultima expiratie inainte de caderea in vis.. 

Ea sta la masa cu viata ei, servesc amandoua prajituri, fumeaza, discuta cu ton scazut, ca intre fete, ca intre fete ea si viata ei... 

 Ea are sanii rotunzi, cafenii, si atat de egali incat uneori ai senzatia ca e doar unul...; ii spui, "voi sunteti doi, pentru ca un san unic ar fi prea mult pentru mine"...