marți, 4 august 2020

Inainte de programul meu de astazi

vreau sa stiti ca vin de la capataiul unui muribund, nu l-am cunoscut, am aflat ca venea aici adeseori sa ma asculte, iertati-ma ca nu va retin chipurile, pentru mine toate sunt la fel, figuri identice plus cele opt note muzicale, cam la asta se reduce lumea mea, cea in care unii intra si altii, iata, ies, m-a sunat doctorul lui, mi-a spus ca ultima dorinta era sa ii cant, sa ii cant un song, cu ultimile puteri mi-a spus, canta-mi ceva trist bluesmanule, ceva tragic care nu are nici inceput si nici sfarsit, asa ca si cum ai privi un rau si nu stii nici de unde vine si nici unde se duce, ceva sfasietor, ceva ce n-a mai auzit nimeni niciodata, poate doar la final, sau sa fie doar trist caci nimeni nu e bucuros ca se duce atunci cand se duce, oricum n-am altceva in repertoriu, i-am raspuns, la cantecele mele ori iubesti o femeie ori mori, cale de mijloc nu exista, a ras stins, stii? e o femeie care ma asteapta dincolo, o vad, imi face semne, nu-mi dau seama daca e urata sau e frumoasa, daca e grasa sau slaba, daca mi-e harazita mie sau eu ei, ma intreb daca plec ca sa iubesc o femeie sau mor numai ca sa nu ajung la ea, si a mai spus cateva lucruri dar nu le-am inteles, am cantat peste vorbele lui stinse, capul meu aproape de capul lui, respiratia mea aproape de respiratia lui, bataia inimii mele aproape de bataia inimii lui, ma asculta, stiam ca ma asculta, nu, nu el, ci cealalta femeie care imi facea semne, cantam si ma intrebam ii cant  ca sa-l iubeasca o femeie sau doar ca sa moara si sa nu mai ajunga la ea ...

Niciun comentariu: